Poze false
Aceste poze false au copleșit Social Media
ARTICOL DESTINAT CELOR CARE APRECIAZĂ AUTENTICITATEA UNEI FOTOGRAFII
Circulă mii și mii de imagini pe rețelele sociale și nimeni nu le verifică autenticitatea. Eu cred că e cazul să marcăm cumva diferența între fotografii și imagini produse sau modificate cu AI-ul. Am văzut hashtagul ăsta, #fărăfalsuri, pe pagina Chipuri și Expresii, și intenționez să-l folosesc și eu de aici încolo, împreună cu alte hashtaguri, precum #autentic (și altele, poate) ca să atrag atenția asupra autenticității imaginilor publicate.
DE CE FAC EU ASTA?
Din convingere. Eu consider că am o responsabilitate morală în spațiul public, din moment ce mă ocup cu restaurarea fotografiilor vechi. Mai mult, eu însumi public fotografii restaurate pe pagină, plus că administrez și un grup dedicat fotografiilor vechi Pozele bunicilor noștri [Grup dedicat portretelor].
Cu toată lipsa de modestie, fac foarte ușor diferența între o poză falsă și una autentică, dat fiind cu ce mă ocup. Și îmi dau bine seama că nu toată lumea face diferența asta între poze false și poze autentice, pentru că deja au început să fie foarte convigătoare. (Nu vreau să vorbesc aici și despre faptul că multora efectiv nu le pasă dacă o fotografie e autentică sau falsă!). Așadar, cred că am responsabilitatea morală de a semnala falsurile.
Nu bat obrazul nimănui, nici nu încerc să trag de mânecă pe colegii de breaslă din domeniul restaurării foto ca să se ralieze, că nu am legături cu nimeni (din păcate). Face fiecare ce dorește. Eu o să rămân fidel autenticității fotografiilor și o să încep să semnalez public diferențele, cu un hashtag (cel mai probabil).
Așadar,
CE E DE LĂMURIT DESPRE ACESTE POZE FALSE?
EU PROPUN SĂ DISTINGEM ÎNTRE:
1. FOTOGRAFII, care sunt documente istorice, poze autentice. Nici mai mult, nici mai puțin. Sigur, vorbim de o istorie mai recentă sau mai îndepărtată, mai personală sau mai colectivă, dar tot istorie.
2. IMAGINILE GENERATE DE AI, care nu sunt fotografii, sunt doar halucinații ale unui algoritm făcute cu scopul de a strânge like-uri. E o descriere, zic eu, destul de exactă. Le spunem poze false, dar nu sunt poze false, că nu au fost făcute cu un aparat de fotografiat, sunt doar niște imagini, desene.
3. FOTOGRAFII VECHI MODIFICATE GROSOLAN CU AI, care sunt, de cele mai multe ori, mutilate, distruse. Personajele nu mai seamănă cu originalul, trăsăturile lor sunt înlocuite cu altele. Din păcate, nu mai e nimeni să spună ”nu seamănă!”. Iar acea ”colorizare automată” e doar o spoială dezgustătoare, pielea oamenilor e vânătă, totul arată de parcă fotografia a fost scăpată în noroi… Poze false!
Pentru mine, Adrian de la FotoFixer, autenticitatea pozelor este foarte importantă. La nivel personal. Și nu mă doare mâna să pun un hashtag ca să etichetez o poză acolo unde o văd. Sau când o public.
Cele bune!
Adrian.
Nu pot să-mi instalez eu un soft profi de editare poze?
Fotografia de mai sus trecuse printr-o tentativă de colorizare ”comisă” de un amator. Înaintea procesului de retușare poze, contrastul dintre fondul monocrom al fotografiei, sepiat în galben prin simpla învechire, și culorile aprinse adăugate era deranjant. FotoFixer a manipulat culorile fotografiei astfel încât să ajungă la un compromis, păstrând o parte din culorile adăugate de amatorul bine-intenționat, și dând astfel un ton coerent întregii poze. Prin procesul de retușare fotografii, poza a dobândit un aspect mult mai natural, fără să fie total schimbată, de nerecunoscut.
