TERENTE,

O FOARTE SCURTĂ ISTORIE A PERSONAJULUI

Terente (1895-1927), cel mai cunoscut criminal român din toate timpurile, a avut dintotdeauna parte de atenția presei. N-o să intrăm mult în detalii, că pentru asta există Wikipedia și alte surse, dar o scurtă prezentare tot îi facem acestui Jesse James băltăreț. Alții au scris cărți și au făcut filme de lung metraj despre Terente, măcar câteva rânduri tot e dator și FotoFixer!

Gheorghe Vasali, a.k.a. Terente, a devenit celebru imediat după prima sa infracțiune, o tentativă de crimă motivată de gelozie, adică fix genul de eveniment care ar face audiență și astăzi. Terente, atunci în vârstă de vreo 20 de ani, a fost arestat rapid, însă la fel de rapid a și evadat. Nota doi pentru eficiență autorităților brăilene!

Momentul primei evadări e foarte important, pentru că povestea s-ar fi putut termina aici. Terente ar fi fost condamnat la închisoare, ar fi ieșit în câțiva ani și, probabil, n-ar fi recidivat. În fond, era doar un băiat de la țară, muncitor, isteț și cam iubăreț. Cine știe, poate pleca pe front și se întorcea erou. În orice caz, dacă nu reușea să evadeze atunci, sunt mici șanse să fi ajuns criminalul odios despre care tot vorbim de vreo sută de ani încoace.

Nici o noapte întreagă nu a stat închis Terente, iar vestea evadării a devenit ceea ce tabloidele de astăzi numesc ”știe incendiară”. Tabloidele de atunci s-au grăbit să-l portretizeze pe Terente ca pe un fel de haiduc romantic, iar asta l-a făcut pe Terente ceva nici nu visase în satul lui de pescari: vedetă.

Pentru o bună bucată de vreme, Terente a fost un fugar căutat mai mult de femei decât de jandarmi. A mai fost prins de autorități, dar a reușit să evadeze iar. Și-a creat o reputație de amant foarte dăruit de la natură și darnic la rândul său (darul în cauză a fost expus până de curând la Mina Minovici, cu tatuaj cu tot). Femeile îl căutau continuu, în ciuda crimelor și a violurilor care începeau să se adune. 

Apoi a fugit din țară. Câțiva ani și câteva zeci de crime mai târziu, în 1927, Terente este în sfârșit prins din nou. Rănit de glonț, este fotografiat ca trofeu, în poziții umilitoare, alături de autorități. Moare în arest, împușcat mortal de gardieni. Explicația oficială este că ar fi vrut să evadeze. Sună cunoscut?

RESTAURAREA FOTOGRAFIEI

Există câteva fotografii cu Terente, toate de foarte slabă calitate. Le-am eliminat pe cele două în care Terente era rănit și tăvălit de jandarmi, din motive evidente. Apoi, o căutare în Google găsește trei fotografii care conțin chipul lui Terente, dar foarte diferite între ele. Cu greu găsești trăsăturile comune ale feței, pare cu totul alt personaj.

Am ales-o pentru restaurare pe cea mai recognoscibilă, adică prima, și am trecut la treabă. Într-o primă fază, am încercat să combin prima poză cu cea de-a treia, iar rezultatul a fost mulțumitor. Numai că… nu-l mai recunoșteai pe Terente! Eram convins că mă apropiasem bine de felul cum arăta de fapt Terente, dar la ce bun dacă nimeni nu-l recunoștea?! Am făcut repede un focus group din câțiva prieteni și le-am cerut să ghicească personajul. Niciunul nu a putut să dea un răspuns, în afară de unul care a zis sec: ”E Traian Vuia?”

De la capăt! Am șters tot și m-am apucat din nou de lucru, dar de data asta m-am concentrat pe ce oferea poza. Am intervenit cât se poate de discret, astfel încât să fie în continuare o poză veche. Am ales să nu ”netezesc” suprafețele decât foarte puțin, pentru că pierdeam autenticitatea pozei. Apoi am adăugat culoare, dar tot cu măsură. La orice restaurare de fotografie veche trebuie să știi când să te oprești.

La final am numărat câteva ore bune de lucru, nu zic nu, dar cred că a meritat. Și îmi pare rău că stric efectul artistic, dar la poza asta am pus watermark cu ”FotoFixer”. Am muncit mult la ea, plus că l-am privit pe Terente în ochi câteva ore…

Am folosit ca sursă fotografia de pe Wikipedia, o imagine de foarte slabă calitate.